CONFERINȚA NAȚIONALĂ

Comunități de lectură: forme, limite și transformări ale sociabilității literare

 18 – 19 iunie 2026

Apelul contribuții (complet): descarcă

Formular de înscriere: descarcă

Conferința își propune o analiză istorică și comparatistă a comunităților de lectură, abordate atât ca entități stabile, cât și ca forme sociale fluide, supuse proceselor de instituționalizare și fragmentare. Literatura este o practică individuală, precum și una relațională, definită de modurile sale de producere și receptare, iar caracterul „colectiv” al textului impune reconsiderarea felului în care lectura structurează relații, apartenențe și identități culturale. Această practică este analizată ca fenomen social situat în câmpul literar, dar și ca activitate marcată de concurența mediilor, de instabilitatea normelor interpretative și de slăbirea mecanismelor tradiționale de legitimare.

În continuitate critică cu sociologia literaturii inspirată de Pierre Bourdieu, precum și cu analizele recente ale Nathaliei Heinich asupra regimurilor de valoare și ale statutului actorilor culturali, conferința își propune să examineze noțiunea de „comunitate de lectură” în calitate de construcție socială rezultată din procese de legitimare, negociere și circulație simbolică. Distincția clasică dintre „societate” și „comunitate” permite înțelegerea tensiunii dintre formele de agregare bazate pe afinități, valori împărtășite și solidarități simbolice și cele definite de structuri instituționale și relații impersonale. Dialogul cu sociologia critică a justificării valorii (Luc Boltanski), cu studiile asupra circulației transnaționale a literaturii (Gisèle Sapiro) și cu reflecțiile privind transformarea metodologică a lecturii din practică socială în investigație tehnică „de la distanță” (Franco Moretti) permite problematizarea condițiilor de apariție ale comunităților de lectură, a limitelor lor istorice și a formelor lor de instabilitate. Sunt binevenite perspectivele multidisciplinare, care își propun să definească noțiunea de „comunitate de lectură” pornind de la interogarea conceptului în filozofie (Maurice Blanchot) și în filozofia politică (Jean-Luc Nancy, Roberto Esposito). De asemenea, sunt relevante abordările ce analizează comunitățile de lectură prin aplicarea unor modele și concepte din istoria cărții și din teoriile comunicării (Robert Darnton, Benedict Anderson).

Conferința urmărește să articuleze o reflecție asupra sociabilității literare care să țină cont nu doar de formele ei consacrate, ci și de discontinuități, asimetrii și zone de non-participare, precum și de modurile concrete de a fi împreună care configurează agende, apartenențe și identități culturale: de la saloane, cercuri și cenacluri la societăți și generații literare, de la spații de socializare, cu ritualurile și mitologiile aferente, la comunități virtuale și forme emergente de oralitate. Valorile comune, solidaritățile și rupturile, relațiile de putere sau de colaborare, precum și contextele socio-biografice în care se constituie fenomene colective mai ample reprezintă direcții relevante de analiză. Din această perspectivă, sociabilitatea literară este abordată atât ca spațiu al tensiunilor, cât și ca resursă de coeziune simbolică și de producere a sensului cultural.

Sunt încurajate contribuțiile care problematizează:

– condițiile sociale ale lecturii colective

– comunitățile de lectură ca structuri (in)stabile

– relația dintre capital cultural, instituții și sociabilitate

– efectele ideologiei dominante și ale hegemoniei teoretice

– non-participarea, înțeleasă ca retragere, excludere sau transformare a implicării culturale

– circulația transnațională a modelelor de sociabilitate literară

– formele de continuitate, adaptare și reinventare a comunităților de lectură

– rolul sociabilității literare în producerea solidarităților culturale

Propunerile pot avea caracter istoric, sociologic sau teoretic și pot viza atât spațiul românesc, cât și contexte comparate. Sunt binevenite contribuțiile care pun sub semnul întrebării concepte consacrate și care explorează limitele explicative ale sociologiei literaturii.